miercuri, 27 iulie 2011

Pictez în suflet…

Gânduri,vise şi speranţe
se adună la un loc,
cu un lacăt ferecat
în inimă s-a aşezat.
fie noapte,fie zi,
îmi aşez pe aceste file,
amintirile de zi cu zi…
Mă îmbrac în rochia de vise şi pornesc printre umbrele paletelor de culori într-o lume a imaginaţiei… Gândurile încearcă să danseze pe file transformân-duse în litere de chihlimbar, iar literele în cuvinte diamantine.Sufletul meu este precum un calendar al amintirilor…rătăcesc prin el şi răsfoiesc aceste file poleite .Pictez umbra gândurilor mele pierdută-n univers,curgând ca o ploaie de stele peste mine…Călătoresc pe calea lactee ,ce raza de lună luminează bezna din inimă.Mă gândesc la filele nescrise,la amintirile şoaptelor ce multe au zburat,iar altele s-au prefăcut în scrum…Gânduri adun cu mâinile crispate,trăiri şi sentimente ce sunt pictate de timp…Orele aleargă-n jurul meu raze de gânduri în univers…Uneori îmi vine să arunc sentimentele într-un colţ de linişte,şi să mă scurg ca un izvor de şoapte calde de iubire.Pictez amintirile într-un amalgamul de cuvinte…Gândurile mele se transformă într-un şir de perle …Îmi întind perlele în cuierul universului să înot prin râu de vise…Să îmi pictez privirea de smarald într-un sărut al infinitului cu iz de sentimente .Unde inima e un pumn de viaţă şi sufletul plin de dor ce se transformă într-un fum de ceaţă şi purtat prin galaxie . Păşesc desculţă printre cuvinte pe aripi de nor sudaţi în adieri de flori ce mă îmbracă în culori, şi mă plimb prin frunzele pictate de stele pe culoarul labirintului a sufletului meu.Pictez note fermecate pe acorduri de vioară şi împletesc cioburi de vise cu fluturi albi,să se transforme într-un buchet de sentimente cu cele mai frumoase flori culese de pe campul infinit al universului….Pictez aripi de iubire pe culoarul vieţii,să dansez pe razele soarelui şi să simt sub tălpi simfonia picăturilor de rouă,lovite de rădăcina amintirilor pictate în culorile curcubeului ce se topesc în lacrimi de cristal. Amintirile îmi scutură zdravăn sufletul şi se scurge din el picatură cu picatură gândurile de dor, iar fructele sentimentelor caută pământul universului nedescoperit în care să-mi îngrop amintirile şi apele să îmi spele nopţile şi zilele sufletului pictat în culorile fericirii cutremurat de dorul iubirii.

Sculptez în natură...

Sculptez în natură
flori albe
de măceş
lângă izvor
pete sub
clar de lună
prelinse-n
zâmbete desenate
în alb
colorate.

Sculptez
în scoarţa de arţat
mozaic
de sentimente
aripi de evantai
amintiri
ciorchini de vise
mănunchi de gânduri
labirint sculptat.

O voce lină
Duios îmi plânge
ecou
pe aripi de iubire
foşnind
lacrimi de curcubeu
sculptate
pe un amurg
ca oricare altul.
LL

luni, 25 iulie 2011

Festivalul de la Mamaia

Vine ursul din pădure

şi se apucă să fure,

microfonul lui Crişan

Să vă cânte la mamaia

Sexy sexy Mona Lisa,

Pe ritmul dansului de pinguin...



Dar din zarea albastră

iată că soseşte pe scena aleasă

Nikita cu Vadim într-un dans lasciv

pe ritmul dansului de pinguin...





Ursul invitaţii şi-i prezintă

Udrea cu cocoşul ei

Se arată-n lumea mare



şi începe a striga

în ritmul dansului dansului

de pinguin...

Băse eu sunt urmaşa ta...





Şi Băsescu deghizat

Cu o perucă de invidiat

dar e tot de furat

în ritmul dansului de pinguin...

se laudă în gura mare,

Că numai Tina Turner are?



Şi din urmă ultimul apare

Boc cu spada sa,

De tăieri plin de nevoi,

în ritmul dansului de pinguin...





Aceşti crai de urs invitaţi

pe a scenă festival,

pe aplauze s-au pus,

şi într-un hohot de râs,

să ne arate ca-s mai tari,

în ritm de dans...



Reclame ei şi-au prezentat

fiecare rând pe rând,

cum să ne facem de răs tot mai mult

festivalul s-a terminat

vai de Ţara ce-a ajuns...










LL

duminică, 24 iulie 2011

Sentimente..

Mă pierd în astral
Cu amintiri şi vise,
În adieri de vânt
Cu şoapte frământate.
Un amurg fierbinte
Între ramuri împletite,
Gânduri răzleţe
Rătăcesc în neant.
Ce mă îmbracă
În melodia nopţii,
Miresme ce plutesc,
Se îmbină cu ale mele
sentimente….

Aş vrea...(file din sufletul meu)

Mă pierd în gânduri şi vise…Bat la porţile unui întreg univers imaginar,să pornesc în lumea timpului într-un spaţiu astral…Aş vrea să zugrăvesc portretul naturii cu stropi de rouă din lacrimi cristaline peste sufletul meu, curcubeul să coloreze visele mele…Un amalgam de cuvinte coboară peste sufletul meu…Să mă înec în natura cu buchete de raze de soare şi flori ce îmi alină inima…Caut cuvintele într-un dicţionar al meu în care uneori aş vrea să le şterg de praful uitării. Aş vrea să dezvelesc seninul cerului cu o rază de lună în care s-a desprins o petală a sufletului din gânduri prăfuite de timp.Aş vrea să zbor într-o grădină cu flori,să mă transform într-un fluture şi să dansez valsul verii,să simt raze catifelate mângăindu-mi aripioarele…Aş vrea să gust parfumul suav al florilor ce scaldă întreg văzduhul un izvor de lumină şi căldură cu mănunchi de speranţe,în care privesc oglinda limpede a cerului ce se împletesc cu gândurile…Ce se leagănă în şoapte de taină.Arunc cuvinte în zare şi mă visez într-o lume numai a mea plină de imaginaţie…Aş vrea să păşesc desculţă pe un covor al ierbii de smarald printre florile multicolore ale cerului…Îmi las urma paşilor impregnată prin ecoul naturii…
Murmur tainic al naturii
Cu flori albe împodobesc,
Sentimente,amintiri şi vise
Cu mănunchi de raze,
Rătăcite-n univers
Eu să explorez…

Gânduri

Aştern gânduri cristaline
Pe o bucată de hârtie,
Printre vise şi speranţe
Sunt un trecător prin viaţă.
Ca un susur de izvor
Într-un dulce ameţitor,
Pe acorduri line,
De armonie şi culori…
Litere diamantine
Pe file se preling,
Într-un dans feeric
Desprins din vise efemere…

vineri, 1 iulie 2011

Corbul


A fost prin fum de vis un suflet ce am pierdut...Un suflet ce a crescut...Gândul mă poartă mereu în clepsidra amintirilor a timpului trecut...Mă apropii încet de oglinda vieţii şi privesc. Şi ce zăresc? Zăresc o coloană vertebrală...ating cu mâna oglinda şi întreb:
- Oglinda vieţii mele nu mi-ai văzut sufletul ce mi l-am pierdut?
Oglinda privindu-mă îmi răspunde:
-Sufletul tău e purtat în zbor de un corb.
Rămasă mirată de răspunsul oglinzii mă ridic încet şi spre geam privesc...
Sufletul meu pierdut plimbat de un corb...
Mă îmbrac în rochia nopţii şi plec spre necunoscut în căutarea corbului.Alerg necontenit în negura întunericului şi mă rătăcesc în codrul nopţii prin pădurea de alun. Stele argintii pe cer strălucesc şi luna-mi luminează calea...Se aud ecouri în noapte cu împletituri de amintiri.Prind cu palmele zgomotul timpului.Se lasă tăcerea nopţii cu un cântec de amintiri.O umbră se apropie purtată de adieri de vânt...Cu mâinile la tâmplă îmi ridic privirea şi văd cum îmi dă roată corbul.Întind mâinile spre el...Se aşează uşor pe un genunchi,ne privim în ochi
Stau de vorbă cu un corb în codru des şi zâmbesc...
-Dragă corbule,tot alerg să te găsesc ,să recapăt sufletul pierdut ,ce-l porţi mereu în zbor.
Cu ochii jucăuşi corbul mă privi şi îmi aşează rămăşiţe din mine,pierdute şi uşor se asamblau precum un puzzle...Pierdusem prea mult din mine lăsăndu-mi doar urme de timp.
Corbul îmi spuse:
-Ai regăsit sufletul de copil din tine,ce l-ai pierdut.
-Să ai grijă de un suflet plăpând ce a crescut ,dar ai în tine sufletul de copil.
După aceste vorbe corbul zborul şi-a luat.
Am rămas în codrul verde fericită alergam şi săream că mi-am regăsit sufletul de copil ce mi l-am pierdut.
LL

Ploaia de stele

Mă plouă stelele
în vise fierbinţi,
şi mă strigă-n noapte,
o voce-n picuri
cu calde şoapte...
cu picuri de alint
în tremur de sentimente
şi firimituri de cuvinte
în ploaia de stele.
LL

Suflet pribeag

Un suflet pribeag spulberat
în fum de vise
ce aleargă bezmetic,în vânt
pe cărări...
spre un verde crud
al plopilor din crâng.
alerg în noapte printre
ramuri,pe valsuri de mângâieri
sufletul să-l prind în nopţi
de infinit până la răsărit.
vântu-mi spulberă sufletul
pe aripi de fluturi albi
să mă poarte...
într-un colb stelar,
pe adieri de fum
în clepsidră transformată-n scrum.
LL