Aş vrea să mă plimb
în parcul de roze fără spini
unde cerul şi pământul
se întâlnesc
unde fiecare picătură de ploaie
e un embrion de curcubeu
şi valurile nopţii sunt aurore
să-nfloresc sub soare
pe margine de undă
sub talpă stropii
să întreacă norii
să mă cert cu soarta
şi s-o-nving
gura-mi se usucă şi ochii
o să-mi sece
şi-n apă-mi pleacă anii
şi eu îi las să plece.
@Lenuş
14 august 2008
O poezie veche din arhiva personală.
