duminică, 24 noiembrie 2019

Quintilian ( Marcus Fabius Quintilianus) ( cca între anii 35 și 96)


Orator roman și teoretician al artei oratorice. S-a născut în Spania, într-o familie modestă și obișnuită. A fost educat la Roma. S-a pregătit pentru o carieră de orator juridic; în vremea împăraților Vespasian, Titus și Dominițian a apărut nu o dată la procese în calitate de avocat ( între anii 69 și 96), dar și-a câștigat faima nu datorită activității practice, ci ca urmare a celei teoretice și didactice. S-a pastrat în întregime doar scrierea Institutio Oratoria ( în douăsprezece cărți) - unul dintre cele mai prețioase izvoare  ale retoricii și pedagogiei antice. Din punct de vedere literar, cea mai interesantă carte este a zecea, în care Quintilian trece în revistă genurile poeziei și prozei grecești.
Este considerat a fi primul profesor de meserie care a întemeiat o școală de stat: Vespasian i-a acordat o pensie plătită din vistieria imperială. Quintilian a predat aproximativ douăzeci de ani arta retoricii tinerei elite romane - copiii celor mai de seamă și mai bogate familii romane. Printre ucenicii săi  s-au numărat Pliniu cel Tânăr și probabil, Juvenal. Lui Quintilian i-a fost încredințată educația moștenitorilor imperiali. Aflat la apusul faimei sale și fiind revunoscător casei imperiale, Quintilian îl lăuda în mod sincer pe Domițian, un tiran crud și sângeros, cu care era prieten și cu care, e posibil, împărtășirea aceleași idei. La rândul său Domițian îl ajuta pe Quintilian cu bani și onoruri; se presupune că Quintilian a devenit " din retor, consul", lucru nemaiîntâlnit la Roma. Viața lui Quintilian, în ciuda faptului că acesta a cunoscut culmea faimei și a bogăției, nu poate fi, cu atât mai puțin, catalogată drept fericită: tânăra lui soție și cei doi fii plini de teroarea tot mai crescută instaurată de Domițian, de exilarea părinților elevilor săi și a moștenitorilor împăratului. Quintilian a încetat să mai profeseze și și-a dat demisia, retrăgându-se din viața activă a cetății.
Quintilian este autorul scrierii Institutio Oratoria - cel mai complet manual de retorică din antichitate dintre cele care au ajuns până în zilele noastre.

* Vorbirea doicii trebuie să fie ireproșabilă.
* Fiecare lucru are parte de dreapta lui proprie.
* Orice cuvânt este folositor la ceva.
* Cel mai important lucru în arta oratoriei e să nu lași să se observe meșteșugul.
* Mincinosul trebuie să aibă o memorie bună.

  © Lenuș Lungu

duminică, 10 noiembrie 2019

Sogni


Ho dipinto la mia vita su tela
in un sogno astratto
con il pennello ho dato colore
Metto i miei pensieri sulle ali
e ho lasciato volare i miei sogni.

© Lenuș Lungu

Mi-am pictat viața pe pânză
într-un vis abstract
cu penelul am dat culoare
pe aripi am pus gândurile toate
și-am lăsat visele să zboare.

sâmbătă, 9 noiembrie 2019

Iluzii


Îmi înțeapă gura
atingând tastele pentru
a-ți scrie gândurile mele
și tu gând suspendat
alunecă în umbra dintre gene
mâinile sprijinite
pe părțile trupului
atrag ușor buzele
între impulsuri stângace
mișcări artistice
printre broderii de mătase
parfumuri ale infinitului
învelite în arome seducătoare
un singur corp, foame de viață
 iluzia unei iubiri
în marginea nopții.

    © Lenuș Lungu

vineri, 8 noiembrie 2019

Adu-mi


Adu-mi dragostea
unde se coc flori de piersic
pe foile în care notele trupurilor
se amestecă nebunești
adu-mi unde iubirea este furtună
unde trunchiul se așează pe nisip
apele mării vindecă perla umedă
la asfințit vom bea picăturile lumii
să mă porți unde zorii ridică lumina nopții
unde mandolina bate ritmul poftelor
du-mă unde începe totul
și totul se termină la infinit.

    © Lenuș Lungu


Provocare


Îți caut corpul energetic
care e provocator
între texturi de mătase
și lumini moi
ale cerului albastru
în oaza de pace în grădina
erosului
ard flori roșii de pasiune
aprinse foc armonios
pe aripile fanteziei
răsună vântul tăcut
valul gâfâit
în mângâieri parfumate
tărându-se pe cele mai adânci căi
pajiști înflorite și tufe viguroase
în timp ce plantea mea cărnoasă
sărutând săruturi fermecate
ca fulgerul dintr-un cer senin
împreună scufundându-se
într-o mare de plăcere
îndrăgostiți într-o încurcătură
de țesuturi
sub un cer curios
ce face să strălucească
un soare armonios.

   © Lenuș Lungu


joi, 7 noiembrie 2019

Senzații

În împletirea senzațiilor
ce curg fierbinte pe piele
te pierzi în tăcere
de gemete și suspine
bătăi asurzitoare
de sânge-n vene
răsună-n piept
în timp ce îți absorb ființa
îți beau iubirea
umplându-te de păcat.


 © Lenuș Lungu


Te simt

Ti sento nel mio essere
e vivi secondo i tuoi gusti

Te simt în ființa mea
și trăiesc din gustul tău
   
©Lenuș Lungu


Te voi aștepta


   în nopțile târzii
    când luna va străluci
    în deșertul de argint
    te caut în tăcerea
     întunericului
     luminat de focul inimii
     te voi găsi dincolo de dune
     unde visele urmăresc
     urmele amintirilor
     și aerul miroase
     a flori de tei de mătase.
     © Lenuș Lungu

Illumina i colori

Senza colore … non c’è vita
cancella i toni grigi della tua vita
e illumina i colori che ti abitano!
Scopri i tuoi colori e disegna la tua vita.

© Lenuș Lungu

Fără culoare…nu există viață
Șterge tonurile de gri din viața ta
și aprinde culorile ce sălășluiesc în tine!
Descoperă-ți culorile și desenează-ți viata.

Parole

Parole silenziose
nel mezzo della notte
ascolta il mio silenzio
in autunno
ai nostri cuori.
© Lenuș Lungu
Cuvinte tăcute
în miez de noapte
ascultă-mi tăcerea
în toamna inimilor noastre.

Cammino

Cammino sulla sabbia
desiderio ardente
Raccolgo lacrime di rugiada
all’alba
attraverso pensieri colorati
del tempo.
© Lungu Lenuș
Pășesc pe nisipul
fierbinte de dor
culeg lacrimi de rouă
în zori de zi
prin gândurile colorate
de timp.

Fantezie

Mintea-mi fuge
departe de prezent
învelită-n memorie
înfășurată în extazul
unui vis
foi îmbibate
în umeda simțurilor
între strigăt, pasiune
dragoste și delir
o fantezie, un fior
un puls
trezirea unei lacrimi
cu tăcere te îmbrățișează
dorințele noastre se contopesc.
© Lenuș Lungu

L'anima

Sufletul e o floare parfumata
Doare cand calci pe petale.

L'anima è un fiore profumato
Fa male quando sali sui petali.

   
©Lenuș Lungu