Iubesc noaptea
în cioburi de oglindă
împart viața în bucăți
adânc în pielea mea
sângele-mi perforează
trupul
pășesc printre gânduri
așternute pe jos
izvoare argintii
de lacrimi
pe miez de cuvinte
o stea rubinie
pe bolta cerului
rupt de cometele
ce-mi umplu privirea
strigătul se sufocă
în beznă
prin zgomot
și zbatere-n gând
adânc în mine
există o inimă
pulsul dansează
cadențat
un strigăt fără ecou
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu