luni, 26 iulie 2010

cuvinte


De cate ori incerc,
Sa te las in urma,
Ceva ma cheama inapoi,
Cineva din urma,
Nu ma lasa sa uit,
Iubirea mea pentru tine...
Minte-ma frumos, si apoi,
Cand te cred in total,
Rupe-mi inima cu adevarul,
Spinteca-mi sufletul cu
Lama unei raze dulci ,
De iubire...
E atat de intuneric acum,
In sufletul meu nebun,
E atat de frig ,aici,
Langa tine, iubitul meu...
Oare, sa plang?
Dar nu m-am intrebat,
Daca mai am lacrimi,
Sa vars, pentru ce nu esti.
Sa plag pentru minciuna?
Nu...nu merita...
Noaptea neagra mi-e amica,
Soarele-l acum detest,
Ma simt atat de mica,
Intr-un Univers imens.
Atatea stele, atatea galaxii,
Atatea Lunii si meteoriti,
Si parca toti sunt aici,
Pe umerii mei fragili...
Parca soarta Pamantului,
Este in palmele mele.
Ce ciudat...
Iubirea, trece cu timpu,
Ura trece si ea,
Dar ramane singura,
Pe lume, Durerea...
Cum pot doua cuvinte,
Sa ocupe atat de putin
Spatiu pe hartie,
Si atat de mult loc
In sufletul meu...
Iar daca inca nu ti-ai
Dat seama ce este,
Iti spun eu, iubitule,
Te iubesc

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu