Îmi fac cuib în brațele tale
inima-ți zvâcnește puternic
trupul se zbate năvalnic
plămânii rămân fără suflare
să mă guști picătură cu picătură
să-ți încălzești inima în trupul meu
ca într-un deșert de ploaie
sub umbra norilor
așteptând averse cu săruturi de foc
într-un val de fiori
legănați pe corzile inimii
într-un sunet al iubirii.
@Lenuș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu