sâmbătă, 8 octombrie 2016

Dor

Dor

Totul e obscur
scriu poteci pe care
tu nu vii
liniștea nopții freamătă
a rugi
un potop stelar de scânteieri
de dor aprins
ți-e teamă de sărutul meu
de jar
trupul meu ți-așteaptă
mângâierea
aprind cu torța sufletul
versul să ardă tot
tăcerea să-ți îndrepte
pașii către mine.

@Lenuș Lungu

Mă pierd

Mă pierd

Mă pierd
într-un vârtej magic
ce mi-am acoperit pleoapele
vise dantelate pe marginea
clapelor de pian
mă atrage orgasmatic
în mii de bucățele
oglinda opacă
pictez noaptea
cu pensula umedă
emoțiile din mine
îmi dezlănțui inima
dansez cu pasiune
în pielea sufletului tău
modelându-mi trupul
de plastelină
după forma pulsului tău
să-ți dau iubire
pe sub pleoapele
ca două aripi de fluture
să fixez cerul
să fur infinitului
un grăunte de nor
să-l imortalizez în culoarea
ochilor tăi

să te privesc și ochii mei
să-ți spună cât TE IUBESC.

@Lenuș
16.08.2013

Clipe de vise

Clipe de vise

Pe clipe de vise
ascund tăcerea-n jar
în liniștea serii
iubirea sărută fiorii
ce leagănă ramurile
în noaptea înmiresmată
de flori
ploaia dansează și cântă
a sete de dor
vântul adie în mii de dorințe

scutur cuvântul
în clipa tăcerii m-ascund.

@ Lenuș Lungu

joi, 28 iulie 2016

Diogene din Sinope (412-323 î.Hr.)

A fost un filozof antic grec.
S-a născut dintr-o familie de nobili. Practica un ascetism extrem, ajungând până la ciudățenii excentrice. Se denumea cetățean al lumii ( cosmopolit). În tinerețe a fost izgonit din orașul natal pe motiv că ar fi făcut bani falși. În jurul anului 385 î. Hr. a sosit la Atena și a devenit elev al filozofului Antisthene, întemeietorul școlii cinice. A călătorit mult, a trăit o vreme în Corint. Autor a șapte tragedii și a paisprezece dialoguri cu caracter etic, care nu s-au păstrat. Este erou a nenumărate relatări care îl zugrăvesc drept un filozof-ascet trăind într-un butoi, propovăduitor al virtuților cinice  -  revenirea rațională la simplitatea naturală, adversar al moralei comune.
În comparație cu Antisthenes, filozofia acestuia era mult mai radicală, a introdus conceptele de cosmopolitism, nega necesitatea familiei, a legilor, provăduia ideea potrivit căreia nevestele și copiii trebuie să aparțină tuturor.
Lucrările lui Diogene cele mai importante: "Despre iubire", "Despre cetate", "Oedip", " Tiestes" ș.a.

* " Când prosperă lumea?" a fost întrebat Diogene. " Când regii filozofează, iar filozofii domnesc", a venit răspunsul.

* Dacă dai altora, dă și mie; dacă nu, începe cu mine.

* Odată, Diogene se încălzea la soare. Alexandru cel Mare, care trecea pe acolo, s-a oprit deasupra lui și a zis: " Cere-mi ce vrei tu". Diogene a răspuns: " Nu-mi fă umbră".

*Diogene a fost întrebat: " Ce ai să faci dacă ți se sparge butoiul în care trăiești?" " Nu mă frământă, răspunse filozoful. Locul pe care îl ocup eu nu se poate sparge."

* Eu nu sunt nebun, ci pur și simplu mintea mea e altfel decât a voastră.

@Lenuș Lungu

luni, 25 iulie 2016

Igor Stravinski

Igor Stravinski

În ciuda faptului că a trăit în contact cu muzica încă din copilarie, Igor Stravinski sa născut în Oranienbaum (Rusia), 17 iunie 1882. Pentru a aduce mai aproape de misterele compoziției a fost Nikolai Rimski-Korssakov, care la condus până la moartea sa în 1908.

Tînărul Igor dă naștere , în ultimii ani , o serie de lucrări importante, cum ar fi Feux d'artifice sau Fantastica Scherzo. Aceste două lucrări care dezvăluie tânărul compozitor Serghei Diaghilev, sufletul Ballets Russes , care ar fi, din 1909, Paris wowed. La început Stravisnky este folosit doar ca aranjor al muzicii lui Chopin Les Sylphides, el în curând (Nal 1910) posibilitatea de a depune lucrările sale proprii: lucrarea este "Pasărea de Foc",  "zorii unei noi ere?

De la debutul următor, Petruska (1911), un frumos basm rus o poveste de dragoste și de moarte între dansatoarea, Petruska si Maurul, s -ar părea că mariajul dintre francez și rus este destinată să dureze. Următoarea compoziție, în 1913, va fi "Ritualul de primăvară" , care sa desprins în două opinii publice franceze, în termeni foarte clari: este excelent comentariul Bernard Deyries care spune " Igor Stravinski nu pur și simplu la rândul său , o pagină a istoriei muzica: lacrimile ". Stravinsky apoi afirma " avem datoria față de muzică: să inventăm ".
Producția de operă, eclectic și divers, aglomerat cu capodopere precum "Progress rake-ul lui", "Persefona", "Oedip", sau balete, simfonii, compozițiile de cameră ... Nu în ultimul rând, de asemenea, față de jazz l-au dus la compozitia celebrului abanos Concertul pentru clarinet și orchestră. Pe de altă parte, versatilitatea acestui artist sunt mai mult decât clar acum de Chroniques de ma vie, un fel de autobiografie în aceleași povestiri despre Stravinsky presei în 1936 interesant fiind faptul că , în multe privințe , este co-responsabil pentru faima de compozitor: posibilitatea ca a dat la Columbia Records pentru a face mai multe înregistrări încă de când, în 1941 (după izbucnirea războiului) Stravinski s-a stabilit definitiv în Statele Unite ale Americii. Bogăția de gravuri ale muzicii sale  sunt pentru noi astăzi o comoară de neprețuit, muzica lui. Reputația lui Stravinski este cu siguranță legată mână în mână pentru apariția "Dancing adolescent" (de la sacre du printemps) într - un episod celebru al filmului Disney "Fantasia".
Stravinsky a declarat într-un interviu în anii '60, care , însă , de asemenea , denotă spirit și întotdeauna ironic " în 1937 sau 38 Disney mi -a cerut să folosească piesa de desene animate (...) , cu un avertisment blând că muzica va fi folosită întotdeauna - au fost publicate în Rusia nu a fost încălcarea drepturilor de autor în statele Unite ale Americii - (...) , dar mi sa oferit 5.000 $ pe care am fost obligat să accept - chiar în cazul o duzină de intermediari am perceput doar în 1200 (...) . când am văzut filmul cineva mi -a oferit un scor pentru a urmări și - atunci când am spus că am avut copia mea - au răspuns " , dar a fost schimbat totul!" - și , de fapt , a fost!. ordinea pieselor au fost schimbate, cel mai dificil a fost eliminat, iar totul nu a fost ajutat de o direcție de orchestră cu adevărat execrabilă. eu nu voi face comentarii cu privire la latura vizuală (...) dar acest punct de vedere muzical al filmului s -au produs neînțelegeri periculoase (...) ".
O notă mică pe partea tehnică: prin ochii unui muzician, opera lui Stravinsky a fost ceva incredibil, faptul de a fi fost mereu viu în minte, toată viața a continuat " touch up" detalii ale compozițiilor sale, căutând o perfecțiune formală, care nu a fost niciodată în stare să găsească.
Igor Stravinsky a murit de un atac de cord în apartamentul său din New York, 6 aprilie, anul 1971.

Traducere și adaptare

Lenuș Lungu

duminică, 29 mai 2016

Pictorul Igor Levashov

El sa născut la Moscova, în 1979, a intrat la Școala de Artă din Moscova și a încheiat în 1983. La scurt timp după aceea, el a intrat la Institutul Academic de Arta de Stat din Moscova numele Surikov VI, unde a absolvit în 1990. A continuat să studieze Academia Regală de Artă din Haga, în Olanda, în 1991-1996.
Picturile sale detaliate sunt realizate în ulei într-o singură sesiune. Au fost expuse la Galeriile Naționale de Stat în Rusia; Muzeul Haga, Olanda; Galeria de artă privată, Atena, Grecia; Centrul de expoziții internaționale de flori în Aalsmeer, Olanda; Kunstpassage, Haga, Olanda. O serie de picturi Levashov au fost publicate ca printuri de arta din Europa și America de Nord. Acestea au fost, de asemenea populare pe diferite produse licențiate.
|








Viața


Fără culoare...nu există viață
Șterge tonurile de gri din viața ta
și aprinde culorile ce sălășluiesc în tine!
Descoperă-ți culorile și desenează-ți viata!

Vise



Vise

Mi-am pictat viața pe pânză
într-un vis abstract
cu penelul am dat culoare
pe aripi am pus gândurile toate
și-am lăsat visele să zboare.

Pictura de Marcel Seralio

vineri, 27 mai 2016

Pictura zilei: " Tango" de Leonid Afremov

Pictura zilei:

„Tango” de Leonid Afremov

Pictorul Leonid Afremov s-a născut în familia unui designer de pantofi, în Vitebsk, Belarus. A descoperit lumea lui Picasso, Dali, Chagall, artişti care au inspirat şi influenţat operele sale timpurii.
În timpul carierei sale, pictorul impresionist Leonid Afremov a încercat diferite tehnici şi, în prezent, lucrează cu o paletă variată de culori, ce reflectă diverse stări de spirit, emoţii şi sensibilitate.

Cupa

"Gustă licoarea din cupa mea de singurătate
unde am pumnii plin de stele
și-mi legăn visele în ele."

Bună dimineața suflete dragi!

Bună dimineața suflete dragi!

" E loc sub soare pentru toată lumea. Mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră"
Jules Renard ( 1964-1910)

E soare cald, vă invit la umbră la o cafeluță!

miercuri, 25 mai 2016

Citat de Albert Eintein


Marea tăcută

Marea tăcută

stranie, ascunsă,
din gama culorilor
vrea să-mi lase
contur de inimă și de călcâi
pe netezimea zării.

Lenuș

Citat de Charles Baudelaire

„Fericirea o face pe femeie frumoasă
și dragostea o face fericită.
Iubirea este adevăratul fard al femeii.”
 Charles Baudelaire


Aprinde culorile

Fără culoare...nu există viață
Șterge tonurile de gri din viața ta
și aprinde culorile ce sălășluiesc în tine!
Descoperă-ți culorile și desenează-ți viata!


luni, 16 mai 2016

Lucian Blaga

Lucian Blaga

Poet, prozator, dramaturg, filozof, traducător. S-a născut în comuna Lancrăm, județul Alba, la 9 mai 1895. Este fiul preotului Isidor Blaga și al Anei ( născută Moga). A avut o copilărie sub semnul tăcerii deoarece până la 4 ani nu a putut sa vorbească, după cum se autodefinește într-un vers ” Lucian Blaga e mut ca o lebădă”. Crescut într-o familie cu tradiții intelectuale, și-a făcut studiile elementare la gimnaziul german din Sebeș și pe cele medii la liceul „Andrei Șaguna” din Brașov ( 1906-1914). Se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, pe care îl va absolvi în 1917. Între 1917-1920, frecventează cursurile Facultății de Filozofie din Viena, obținând titlul de doctor. Este redactor la revistele „Cultura” din Cluj și „Banatul” din Lugoj între 1920-1926. În 1926 intră în diplomație. În 1938, este ministru al României în Portugalia. În 1935, i se oferă Marele Premiu al Academiei Române pentru poezie. Este profesor la catedră de filozofie a culturii din Cluj, iar din 1948 lucrează la Institutul de Istorie al Academiei. A fost unul dintre întemeietorii revistei „Gândirea” (1921) din Cluj. Traduce din Goethe și Lessing. La 26 martie 1910, debutează în revistă „Tribuna” din Arad cu poezia ” Pe țărm”. Debutul editorial al lui Blaga se realizează odată cu tipărirea volumului „Poemele luminii” în 1919, la Sibiu, volum salutat și încurajat de Sextil Pușcariu, Nicolae Iorga, Ovid Denusianu. Blaga a elaborat un vast sistem de gândire prin care dă un răspuns întrebărilor tulburătoare despre originea lumii și a vieții, despre destinul și esența conștiinței umane. Dezvăluind orizontul misterului și al revelației, Blaga accentuează singularitatea omului în univers, măreția și tragismul condiției lui. În „Spațiul mioritic”, inclus în „Trilogia cunoașterii”, Blaga consideră sufletul românesc solidar cu un orizont spațial profund, constituit din plai, numit mioritic ( configurația deal-vale prelungindu-se la infinit). În volumul de poezii ” Poemele luminii”, atitudinea lirică fundamentală este elanul dezlănțuit frenetic al cărui spațiu devine nemărginirea cosmică. Esența cunoașterii poetice stă în intensitatea tainelor sub văpaia simțirii. În „Pașii profetului”, poetul surprinde exuberanța vieții terestre în plină vară, în care Pan, zeul devenirii suave și fecunde, este prezent. Este o ipostază a posibilei fericiri în existența idilică. Poetul sondează absolutul în speranța găsirii unui răspuns liniștitor. Dominant este sentimentul însingurării în următoarele volume de versuri: ” În marea trecere”, „Laudă somnului”, ” La cumpăna apelor”. „Marea trecere” este viața în curgerea ei infinită, „laudă somnului” prea mărește inconștientul colectiv, iar ” cumpăna apelor” definește amiaza vieții. Autorul evocă satul în perspectiva mitologică (” Nebănuitele trepte”) sau, conturând lumea semințelor, descoperă existența virtuală a pădurii, a vieții, în „Mirabila sămânță”. În teatrul lui Blaga, personajele devin simboluri pentru forțele stihiate ale vieții. S-a stins din viață la Cluj, pe 6 mai 1961, fiind înmormântat pe 9 mai 1961, în cimitirul bisericii din Lancrăm.

Opera

poezie: Poemele luminii 1919; Pașii profetului 1921; În marea trecere 1924; Laudă somnului 1929; La cumpăna apelor 1933; La curțile dorului 1938; Nebănuitele trepte 1943.

Proză: Pietre pentru templul meu 1919; Ferestre colorate, însemnări și fragmente 1920; Spațiul mioritic 1936; Discobolul 1945; Hronicul și cântecul vârstelor 1965;

Teatru: Zamolxe 1921; Tulburarea apelor 1923; Meșterul Manole 1927; Cruciada copiilor 1930; Avram Iancu 1934.

Filozofie: Trilogia cunoașterii 1931-1934; Trilogia culturii 1936-1937; Trilogia valorilor 1939-1942.

Traduceri: Faust de J.W. Goethe 1955; Nathan înțeleptul de Lessing 1956; Opere(două volume) de Lessing 1958.

George Călinescu: ” Acum poeziile sunt străbătute de o temere de taină pământească a morții, de toamnă și de uitare. Spiritualității și utilizări minore, aureolări ale ființelor câmpenești. Fenomene de lumină și angelic, izbucnind în pacea agresată în care murise Pan, ne dau o dedicație bizantină a vechiului panism, încă sălbatică și rurală, pe care am numi-o bucolic creștin.”

Dumitru Micu: ” Dimensiunea spiritului blagian e adâncul. În această rezidă structurala sa înrăurire cu Eminescu. Pogorât din zenit. Luceafărul își proiectează visul de fericire în adâncuri, într-un paradis mineral, acolo unde fantezia creatorului său așezase altădată panteonul dac.”

Lenuș Lungu

(Fragment din cartea Fondatorii Limbii Române)
https://agentiaizvordecultura.wordpress.com/2016/05/16/lucian-blaga/

vineri, 6 mai 2016

Cugetare de Echart Tolle

"Eu nu sunt gândurile, emoţiile, percepţiile senzoriale şi experienţele mele. Eu nu sunt conţinutul vieţii mele. Eu sunt viaţa. Eu sunt spaţiul în care se întâmplă totul. Eu sunt conştiinţa. Eu sunt clipa Acum. Eu sunt."

Echart Tolle

Aforism de Roberto Banigni

"Râzi mereu, râzi, fă pe nebunul, nu fi niciodată supărat. Râzi chiar și când simți că lumea se prăbușește peste tine, continuă să râzi. Sunt persoane care trăiesc parcă numai ca să-ți vadă râsul, iar alții vor roși când vor pricepe că nu au reușit să ți-l omoare."  
Roberto Benigni

Conviețuim pe net

Conviețuim într-o lume din ce în ce mai sensibilă la frumusețea din jur. În ziua de azi avem o cantitate imensă de maculatură virtuală, pe ici colo răsar poezii excepționale. Internetul în ziua de azi face fenomenul mai ușor. Ne publicăm pe unde apucăm, ne facem saituri. Întâi că oamenii care au chef/timp să scrie acea pseudo-poezie sunt destul de relaxați, sunt preocupați de cultură. E o iluzie periculoasă să ne imaginăm că toți și toate vor avea candva acces la toată arta și în același fel. Problema legată de critica "în dorul lelii" nu cred sa fie mai gravă. Îl ia cineva în seamă pe critic? Hai să fim serioși. În România oricum nu exista public pentru critică (asta e serios). Ce proportie din populație îl citește pe Grigurcu, ce proporție a citit ceva de Crohmalniceanu? Dar-mi-te să citească cineva un critic de care nu s-a auzit. Critica printre romani este taxată de desfințare. Nimeni nu se intreabă de ce i-a plăcut cutare carte, de ce nu i-a plăcut cealaltă. Și nu vorbesc aici de critica profesionistă, ci de cel mai elementar joc intelectual de societate. Intelectualul de acum un secol simte si azi nevoia sa știe a explica de ce-i place cutare cantareata în Tosca dar nu și în Mme Butterfly, cel de acum nu e-n stare de cele mai multe ori să explice de ce i-a plăcut un film, deși cu siguranță a vazut mult mai multe filme decât a citit cărți. Presiunea socială, asta e.
Critica de întâmpinare de altă latură e muribundă. Și nu în România Literară și alte câteva reviste care ar muri instantaneu fără subvenție de la stat, ci în Romania Libera, în Adevărul, în ziarele care chiar se citesc în masa populației. Nu servesc, cred, la absolut nimic criticele, cu împunsături pe care doar autorul le înțelege și linse pe cap de o prudență penibilă. Cândva editurile făceau selecții la cărți, acum nu se mai fac selecții se scot pe banda rulantă. În ziua de azi rar întâlnești un critic să facă o sinteză a cărții sau o analiză a unei  poezii, proze. Erau cenacluri puternice înainte lumea venea în masă dornici de cultură. Acum se mănâncă între ei în față râd și în spate mușcă.
Un atât de hulit Reader's Digest ar face multora bine. În rest, las' să scrie, Web-ul e atât de blând. Atâta vreme cât Uniunea nu gasește de cuviință să-i și premieze, câtă vreme nu ajung să ne învețe ce și cum să scriem, de ce nu?

Aforism de Paulo Coelho

''Miracolele nu au o explicație,dar apar în viața celor care cred în ele.''
  Paulo Coelho


Aforism de Langston Hughes

"Lasă ploaia să te sărute.Lasă ploaia să îți cadă peste cap cu stropii ei argintii.Lasă ploaia să îți murmure un cântec de leagăn."
Langston Hughes


Aforism de Honore de Balzac

"Nu există balanţă pentru cântărirea sentimentelor...
Se spune că în dragoste, întotdeauna, dai mai mult decât primeşti... Sau, poate, e invers?"
(Honore de Balzac)

joi, 5 mai 2016

Glasul

Glasul

O voce lină
duios plânge
pe aripi de iubire
foșnind
lacrimi de curcubeu
sculptate
pe un amurg
ca oricare altul.

Lenuș L

Gânduri

Gânduri

Gândurile-mi bat în geam
mă poartă pe poteci de vise
cu un pas desculț
pe-o aripă de vânt
sufletul l-ai frânt
o rază de lumină
printre genele mele
sclipește surâsul tău
și mă poartă ușor
în labirintul nopții
unde visele se împletesc
cosițe de gânduri
ce reflectă-n luna aurie
cu o mângâiere lină
într-o simfonie.

Lenuș L

Gânduri și șoapte

Gânduri și șoapte

Aștern gânduri și șoapte
sufletele noastre
vorbesc o singură limbă
cu litere de lumină
buzele tale îmi șoptesc
într-un ocean de dragoste
în valuri de iubire
într-o lume doar a noastră
îmbrățișări calde
săruturi tandre
parfum de noapte.

Lenuș L