Noapte tăcută

Plouă peste trup

Mi-e dor

Dansez în tăcere

Simfonia nopții

Simfonia nopții

Stau asunsă-n umbră
şi ţes norii de satin
în curgătoarea lună
îmbrac haina nopţii
îmbrăţişând sunetul
în simfonii şoptite
pe buze-mi înfloresc
sufletu-mi compune
muzica iubirii
numai eu pot auzi
melodia vântului
printre picături
de cioburi de cristal
gânduri-mi curg torent
peste trupul presărat
cu praf de stele
mâinile-mi caută atingerea
tainică a sărutărilor brodate
în miez de noapte
în jurul inimii înfiorate.

Capcană pentru vise

Capcană pentru vise

Gânduri împletesc
în tablouri de cuvinte
înrămate cu suflet
capcană pentru vise
tăcerile strălucesc

întinde mâna
să zburăm departe.

Picături

Picături

Picături de soare
semințe de raze
sufletul se plimbă
într-un labirint
la poarta nopții
luna plânge
ca o roată
ce macină clipe
țâșnesc gânduri
din cișmeaua de lumină
încărcate în frunze de dor
fantasme născute
din întuneric
m-au îngenuncheat
cu cețurile grele
să-mi prindă lanțuri
la încheieturi
în clipe de taină
apar cioburi de stele
ce va înrăma poarta
vântul o va lustrui
se adună cuvinte
din vise desprinse

timpul se scurge
transformate în oglinzi.

Păstrez tăcerea

Privesc la cer
prin tăcerea cuvintelor
ochii-mi plimb prin constelații
să adun un curcubeu de dor
din mătasea nopții
prin labirintul stelelor
gânduri împrăștiate
pierdute-n trup
sufletul mocnește
vise și speranțe
alunecă prin vene

îmi încrâncenează carnea
în suspin prelung
păstrez tăcerea.

Mâinile tale

Mâinile tale
s-au preschimbat în șoapte
pieptul tău mi se zbate-n palme
cu miros de dragoste și ură
dorințe și vise se scurg
pe trupurile noastre
alunecând în tăcere.

Doar un vis

Cuget mută
pe marginea gândului
adorm pe perna visului
iubirea din mine curge șiroi
se adună pe umerii goi
vântul se joacă în păr
să fim singuri în noapte
cu litere sculptăm iubire
pe inimile noastre
sufletul să mi-l dezbraci
prizonieră să mă faci
îmbrățișați în nopțile târzii

e doar un vis
tristețea mă unge cu palmele reci.

Cuvinte într-un bob de rouă

Cuvinte într-un bob de rouă

Luna-n potir se scufundă
cerul se frământă
păsări se adună
și-mi cântă
destinul oftează
sorb cuvinte
într-un bob de rouă
setea să-mi potolească

atunci când viitorul
e următoarea oprire.