Vise adormite
Unde soarele răsare
și se naște lumina
strâng fire de mătase
peste gânduri
îmi împletesc cununa
din visele adormite
peste pleoape
răvășind lacrimi triste
cu priviri în pământ
cu pumnii plin
de doruri uscate
clipe curg
în frigul dimineții
din boarea umedă a zorilor.
@ Lenuș Lungu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu