Gânduri,vise şi speranţe
se adună la un loc,
cu un lacăt ferecat
în inimă s-a aşezat.
fie noapte,fie zi,
îmi aşez pe aceste file,
amintirile de zi cu zi…
Mă îmbrac în rochia de vise şi pornesc printre umbrele paletelor de culori într-o lume a imaginaţiei… Gândurile încearcă să danseze pe file transformân-duse în litere de chihlimbar, iar literele în cuvinte diamantine.Sufletul meu este precum un calendar al amintirilor…rătăcesc prin el şi răsfoiesc aceste file poleite .Pictez umbra gândurilor mele pierdută-n univers,curgând ca o ploaie de stele peste mine…Călătoresc pe calea lactee ,ce raza de lună luminează bezna din inimă.Mă gândesc la filele nescrise,la amintirile şoaptelor ce multe au zburat,iar altele s-au prefăcut în scrum…Gânduri adun cu mâinile crispate,trăiri şi sentimente ce sunt pictate de timp…Orele aleargă-n jurul meu raze de gânduri în univers…Uneori îmi vine să arunc sentimentele într-un colţ de linişte,şi să mă scurg ca un izvor de şoapte calde de iubire.Pictez amintirile într-un amalgamul de cuvinte…Gândurile mele se transformă într-un şir de perle …Îmi întind perlele în cuierul universului să înot prin râu de vise…Să îmi pictez privirea de smarald într-un sărut al infinitului cu iz de sentimente .Unde inima e un pumn de viaţă şi sufletul plin de dor ce se transformă într-un fum de ceaţă şi purtat prin galaxie . Păşesc desculţă printre cuvinte pe aripi de nor sudaţi în adieri de flori ce mă îmbracă în culori, şi mă plimb prin frunzele pictate de stele pe culoarul labirintului a sufletului meu.Pictez note fermecate pe acorduri de vioară şi împletesc cioburi de vise cu fluturi albi,să se transforme într-un buchet de sentimente cu cele mai frumoase flori culese de pe campul infinit al universului….Pictez aripi de iubire pe culoarul vieţii,să dansez pe razele soarelui şi să simt sub tălpi simfonia picăturilor de rouă,lovite de rădăcina amintirilor pictate în culorile curcubeului ce se topesc în lacrimi de cristal. Amintirile îmi scutură zdravăn sufletul şi se scurge din el picatură cu picatură gândurile de dor, iar fructele sentimentelor caută pământul universului nedescoperit în care să-mi îngrop amintirile şi apele să îmi spele nopţile şi zilele sufletului pictat în culorile fericirii cutremurat de dorul iubirii.
Ce suntem mai mult decat praf se stele ?...
RăspundețiȘtergereMulţumesc frumos,mai mult de praf de stele...cred că nimic
RăspundețiȘtergere