Toamna mea

Eşti atât de frumoasă
Toamnă a sufletului meu ,
Prind în palmă un strop
Din freamătul vântului

Presar stropi de gânduri,
Şi calc pe şoapte de frunze
Culorile copacilor îmi alină chipul,
Şi mă inund în toamna mea.

Am cules picături de dor
Şi le-am amestecat cu cer,
Şi am obţinut un ruginiu fantastic
Şi visele îmi cad ca o mantie de ploaie.

Vântul-mi adie pe buze
Unde am ancorat norii pufoşi
Într-o mare de crizanteme,
Şi pe jos un covor de frunze moi.

Mă acopăr în imensul evantai
Al toamnei sufletului meu
Unde este loc mereu
Cu dragoste le aşez pe toate.