Privesc
Privesc cum soarele sărută pământul și cad în visare, uitându-mă cum zorii trandafirii măsoară clipa și gândul. Aripă și roză tremurând de rouă pentru fiecare roză, ce mă ține în șiruri de fire ce nu vor să se deșire. Dincolo de cer, plânge un nor cu picuri de durere, lacrimi ce-mi caută chipul. Simt boarea umedă și mă topesc în aerul dimineții într-un zbor spre infinit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu