Omenirea se schimbă, societatea se îndreapta spre o anumita direcție, dar nu știe încotro.... Omenirea parcă se clatină și mințile oamenilor sunt amețite. Lumii parcă i-au dispărut principiile, valorile s-au disipat, interesele primează. Sunt oameni care au atât de multă frumusețe în sufletul lor, însă nimeni nu observă.
Nu blamez societatea, nu judec oamenii care sunt diferiți de mine, poate lor le e bine așa, ei nu pot funcționa altfel. Nu-mi place stilul lor de a funcționa.Pot exista pe lângă ei, însă nu cu ei. Fiecare se comportă conform firii lor. Pot înțelege oamenii diferiți de mine, iar acest lucru se numește umanitate.
Nu-mi prea găsesc puncte comune cu ceilalți. N-am nimic cu credințele, cu principiile, gândurile, cu modul de viață ales de ei..... N-am sa încerc vreodată să mă distrug, schimbându-mi rațiunea, aleg să fiu umană, în felul meu, să fiu EU, cu riscurile asumate. Nu aparțin nimănui!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu